marți, ianuarie 5

bună ziua

așaaaaa. deci, așadar și prin urmare, la mulți ani !

Pornind de la premisa că e stupid să-ți imaginezi că te-ai schimbat radical în noaptea de revelion, continui să plutesc confuz prin iarna meteorologică în direcția unei primăveri așteptate. Ceea ce vă doresc și dumneavoastră.
Nu înțeleg din ce motiv nu se schimbă anul începând cu Nașterea Domnului. De ce după 6 zile? Știe cineva? Sau să fie Anul Nou pe 1 martie, când începe primăvara? sau pe 21 decembrie, la solstițiu? Ăăă? Oare ce calcule absconse au dus la ziua asta care nu pare să aibă vreo semnificație mistică, religioasă, climaterică, astrală? e de studiat.
Gata cu asta.
Oameni mor și alții se nasc, ignorând cu nerușinare calendarul. Ne raportăm vârsta fizică la ani cu 12 luni, când trăim, de fapt, vârste psihice, emoționale, atât de diferite. Din toată călătoria asta cu finalitate stupidă, se pare că însăși călătoria trebuie să aibă sens, altfel ai pizdit-o, te trezești pe patul de moarte cu mâinile încă goale, apucând nimic, ferească Domnul să te uiți îndărăt și să te vezi fugind ca un prost toată viața după o concluzie care ți se revelează brusc : ai trăit, acum mori! Asta e tot. Dar ai trăit?
Din experiența mea (limitată la 34 de ani), am trăit doar în întâmplările mici. Pacea interioară, fericirea, m-au lovit inexplicabil în momente neprogramate și nemuncite - într-o seară oarecare cu soțul, la un șpriț cu prietenii în noiembrie (apropos, cea mai cretină lună din an, alături de februarie!), pe malul unei gârle noroioase, la marginea unei pârloage însorite pe la Negru Vodă, uscându-mi vara părul la soare, povestind copiilor pe întuneric despre sistemul solar, ascultând o Nocturnă de Chopin, etcetera, etcetera, etcetera. Nu știu NIMIC despre mine. Amintindu-mi de certitudinile de nezdruncinat de la 20 de ani, mi se pare că m-am prostit incredibil cu vârsta; sau, mai bine zis, m-am pierdut cu vârsta.
În concluzie, singura speranță care mai stă în picioare este speranța în surprize. Vă doresc și îmi doresc să ni se întâmple doar lucruri pe care nu ni le-am dorit niciodată.
Sună frumos? : ” Cu ocazia noului an, vă doresc să nu vi se împlinească dorințele!”.
Punct și de la capăt.

2 comentarii:

  1. Hai la multi ani si tie si alor tai! Cred ca trebuie sa-l intrebi pe Grigore ala care a facut calendaru'. Si poate apoi le trimitem un e-mail si nevlegilor de la Hollywood care au produs marea "capodopera" intitulata sec - 2012. Mai exact 21 decembrie 2012. Ce infecti, ce motiv banal de a mai face un film din seria cu armaggedon si fratii lui - "dă dei aftăr tumarou". Nici eu nu stiu mare lucru despre mine si CLAR nu ma ghidez dupa anii pe care i-am implinit. Ca si-asa mi se zice ca-s inca june. Da, si nu-mi prea plac surprizele, cel putin in ultimele 12 luni, pentru ca majoritatea au fost neplacute. Eu votez pentru categoria surprize placute, ceea ce doresc la toata lumea. Dar ma gindesc ca, placute/ neplacute, surprizele astea imi croseteaza cumva directia in ultima vreme. Daca nu aveam atita timp la dispozitie, poate nu aflam ce zace-n mine. Zi-lumina, acasa-servici, constati cum iti trece viata fara sa faci nimic concret. Afara de un copil-doi facuti intr-o zi libera sau in concedii atent alese. Vreau sa-mi ofer surpriza de a-mi descoperi talentele. Atit. Si las la pupitru pe nevasta-mea care abia astepta un nou articol de la smara. Va iubim si va stimam.

    RăspundețiȘtergere
  2. multumesc, talentatule, tu trebuie să știi cum stă treaba cu surprizele, că asta reușești să faci cu pozele alea frumoase. lovește cu aparatu foto în populație și anul ăsta. Vă pup, mă!

    RăspundețiȘtergere